Despre Centrul de Zi „Izvorul Speranței” din Pănătău
În urmă cu 16 ani, AMURTEL România a deschis Centrul After School Izvorul Speranței din Pănătău, județul Buzău. Pe parcursul acestei perioade, peste 100 de copii au primit mese calde și hrănitoare, sprijin pentru teme și acces la numeroase activități creative și inovatoare, pe care le-au primit cu multă bucurie și dorință de învățare.
Ultima masă la Centrul de Zi „Izvorul Speranței”
Pe 15 septembrie, centrul a servit ultima masă, în timp ce 50 de copii, părinți, profesori, parteneri, voluntari, actuali și foști membri ai echipei și sponsori s-au adunat pentru a sărbători la un loc toate realizările pe care le-au concretizat împreună: festivaluri de vară pentru copii cu seri de film auto-organizate și serate de dans, cursuri despre principiile permaculturii ecologice împreună cu copii din Scoția, concursul de ciclism „Vreau sa fiu activ”, multe proiecte multiculturale împreună cu voluntari europeni, inițiativele anuale de voluntariat în cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului si proiectele locale de voluntariat care au implicat copiii în furnizarea de mese calde pentru bătrâni sau acțiuni de curățare a râului și multe altele.
Apoi, în zilele următoare, Didi Deshaies, președintele AMURTEL, a găzduit, de asemenea, o reuniune online similară pentru suporterii din întreaga lume care au oferit sprijin regulat pentru a menține hrana pe mese de-a lungul atâtor ani.
Aici poate fi urmărită prezentarea video care prezintă o imagine de ansamblu a diversității activităților din ultimii 16 ani:
Impactul proiectului și gândurile de final
Lucian Caciamac de la Centrul de Formare și Evaluare în Asistență Socială (CFCECAS), care a oferit supervizare profesională în domeniul asistenței sociale echipei AMURTEL, a declarat: „Am fost plăcut surprins de faptul că, într-o localitate mică, peste apa Buzăului, o mână de oameni inimoși încercau să ofere servicii educaționale bune, o masă caldă gustoasă și multe activități interesante pentru copii.”
A fost un moment dulce-amărui, când toată lumea s-a unit pentru a-și lua rămas bun de la această oază de fericire pentru copii. Copiii au jucat jocuri de cooperare în aer liber și au primit tricouri și ghiozdane noi, pline cu rechizite școlare, sponsorizate de Pepcolandia. Didi a întrebat: „Ce v-a plăcut cel mai mult la centru?” – „Fotbalul”, „Sunt ca o familie aici”, „Desenul”.
Părinții și-au exprimat tristețea, mărturisind cum copiilor le plăcea foarte mult să vină la centru și cum le va lipsi și mâncarea gătită de Cristina. Unii părinți sunt analfabeți și se află în imposibilitatea de a-și ajuta copiii la teme, chiar dacă își doresc ca aceștia să reușească și să aibă mai multe șanse decât au avut ei. Alții trăiesc din alocatia socială și se chinuie să aibă suficientă mâncare pe masă, așa că centrul a fost de un real ajutor.
Centrele de tip „after-school”, cum ar fi ” Izvorul Speranței”, joacă un rol important în prevenirea unor probleme sociale mai grave, cum ar fi abandonul școlar timpuriu sau apariția unor situații grave în care autoritățile de protecție a copilului trebuie să separe copiii de familiile lor. Asigurarea atât a alimentației, cât și stimularea și sprijinirea copiilor pentru a reuși la școală sunt factori cheie care previn separarea, deoarece acestea sunt parte integrantă a drepturilor copilului. Separarea are loc dacă copiii sunt subnutriți și nu merg la școală.
În 2007, când Fundația Cooperating Netherlands a acordat un grant de 30.000 de euro pentru a renova o clădire comunitară dărăpănată care avea să devină mai apoi „Izvorul Speranței”, a acordat granturi similare multor alte centre din județ. Cu toate acestea, aproape toate centrele s-au închis în termen de doi ani de la încetarea finanțării externe. Datorită capacității de reziliență pe care AMURTEL a reușit să o ofere, atrăgând numeroși susținători atât la nivel local, cât și internațional, centrul a reușit să supraviețuiască atât de mult timp.
Cu toate acestea, administrația locală din Pănătău a obținut o finantare pentru a putea construi o nouă clădire și este necesar să o demoleze pe cea actuală, lăsând centrul fără un loc în care să funcționeze între timp.
În ultima săptămână, psihologul Centrului i-a pregătit pe copiii care nu înțelegeau de ce nu mai pot veni, spunându-le că în viitor va exista un loc și mai frumos unde vor veni să se joace și să învețe. După cum a spus Didi: „Nu este clădirea care face proiectul, la bază sunt oamenii, este entuziasmul, imaginația și dedicarea investită.”
Larisa a spus: „M-am emoționat, centrul acesta a fost făcut să se audă glasurile copiilor, râsete și plânsete, să se vadă zâmbete. Sper că nu v-a deranjat ca unii copii mici plâng, pentru că și copiii mari plâng.”
Un membru al echipei, Ionuț, a fost deosebit de trist. El este un adult cu dizabilități intelectuale care a crescut în casa Familiei AMURTEL și locuiește în apropiere, într-o proprietate aparținând Asociației. Faptul că venea să măture, să cumpere pâine și să ajute la centru a dat un sens vieții sale. Mirela, directoarea centrului rezidențial, a povestit cum a venit în biroul ei cu o zi înainte și a început să plângă. Ea a spus: „Ionuț, ce s-a întâmplat?”. „Îmi pare rău ca nu mai merge centrul și nu stiu ce o sa fac.”
Gânduri pentru viitor
Între timp, AMURTEL va continua să ofere sprijin alimentar unora dintre cele mai vulnerabile familii, cu legume de la propria fermă ecologică și prin împărțirea donațiilor primite de la Banca de Alimente Centrul Rezidențial „Familia AMURTEL ” din aceeași localitate. Asociatia AMURTEL este deja implicată în crearea de proiecte educaționale despre agricultura regenerativă la ferma sa ecologică „Gradina Bio AMURTEL” și va continua să caute modalități de a fi în serviciul comunității locale.
Așa cum spune Didi: „Totul are un început și un sfârșit!”. A spus zâmbind în glumă și arătând spre semnele de scurgere de la acoperiș: „Se vede că centrul are nevoie de o „reîncarnare”, dar ceea ce contează este sufletul, pentru că nu doar structura creează proiectul. Asociația a încurajat întotdeauna implicarea și voluntariatul, așa că sperăm ca oamenii din comunitate să se implice. Noi, în cadrul asociației, promovăm voluntariatul, vrem să ajutăm oamenii să facă o comunitate așa cum își doresc, care să le îndeplinească o parte din vise”.
Lucian Caciamac a declarat: „Acum, când centrul de zi își încetează activitatea, îmi exprim încrederea că experiența persoanelor care au lucrat cu copiii va fi folosită în comunitatea dumneavoastră, în proiectele viitoare.”
Iar când un profesor de la școală a întrebat-o despre planurile de viitor, Larisa a declarat „Împreună pe acealași drum”.
