Educatia in aer liber – o noua aventura!

IMG_0299

Outward Bound, Sovata 26-30 iunie 2015

Anul acesta AMURTEL a organizat aventura Outward Bound in Sovata in muntii Transilvaniei,judetul Mures pentru ca echipa noastra SVE sa poata avea experienta directa a unei educatii in aer liber,dar si pentru a invata metode de a planifica activitati similare pentru copii.Aceste aventuri sunt deja o traditie minunata pentru copii familiei AMURTEL.Anul acesta, toti cei 8 copii din familia AMURTEL au fost prezenti,fiind insotiti de catre presedintele si directorul AMURTEL Didi si Iulia,precum si de trei voluntari ai nostri,Bruna,Jone si Luca.

Am plecat din Pănătău viner 26 iulie,intr-o dimineata cu cer innorat ce nu promitea nimic bun si care ne-a escortat in lunga calatorie catre Sovata,un incantator oras mic cu o puternica minoritate ungara,inconjurat de natura si situat in apropierea muntilor.

Am ajuns acolo in jurul orei 15:00,am luat pranzul,ne-am aranjat lucrurile in camerele noastre si am inceput activitatile cu cateva jocuri interesante ce implicau cooperarea si lucrul in echipa intre copii.Organizarea a prevestit protagonistii activitatilor,acestia fiind tinerii adulti din familia AMURTEL,asistati de voluntari si supervizati de Didi si Iulia.

Primele jocuri implicau rabdare si cooperare,trecerea unei franghii printr-un sablon,un fel de golf cu o minge de tennis,transportarea in echilibru a aceleiasi mingi.La sfarsitul activitatilor,ritualul cerea ca toti participantii,incluzand ghidul nostru Adam,sa se stranga intr-un cerc pentru a discuta si evalua experienta trecuta. Cum ne-am simtit,daca ne-a placut,ce ar putea fii facut mai bine sau schimbat data viitoare.Acelasi moment de gandire a precedat chiar si pregatirea activitatilor.

Acesta fiind punctul cheie ce diferentiaza Outward Bound de o simpla tabara de aventura,cele trei etape: de pregatire,de implementare si de evaluare,ce apartin participantilor si nu sunt organizate si sugerate doar de catre instructori.Este,asadar incurajator rationamentului si celei mai bune experiente a activitatilor planuite.Fiind de asemenea si un important test in construirea unei echipe care poate apropia mai mult copii si voluntarii,ce are ca scop repetarea  si adaptarea de-a lungul verii a activitatilor in Pănătău cu copii din “Fantana Sperantei”.

In acest proiect,copii din AMURTEL devin profesori pentru noi,voluntarii incepatori-ei avand o istorie in aceste tipuri de experiente similare!

In cea de a doua zi,dimineata s-a axat pe un tur cu bicicleta.Prima data a trebuit sa studiem ruta de pe o harta,conditia fizica a participantilor a fost cu siguranta foarte variata,dar grupul si-a stabilit clar scopul de a ramane unit si a merge cu o viteza moderata pe un drum nu tocmai usor.

Chiar daca drumul nu era atat de abrupt,copii nefiind foarte instruiti in ciclism,unul in mod special reusind sa completeze ruta intr-un mod aproape eroic,dupa ce cazuse de o multime de ori,ajungand la baza obosit si murdar precum la sfarsitul unei curse Paris-Roubaix.Dar el nu a renuntat niciodata!Acesta este spiritul,am invatat ca nu conteaza de cate ori cazi,cel mai important este sa te ridici si sa continui.

Ne-am intors la baza tarziu,asteptand ultimele sosiri.Am mancat si apoi am inceput dupa-amiaza cu organizarea activitatilor principale ale Outward Bound-ului nostru,o excursie cu canoe,in jos pe raul Mures,excursie ce dura doua zile planuind sa dormim in aer liber peste noapte.Un foarte dificil angajament!

Seara,am stabilit responsabilitatile.Am fost impartiti in trei grupuri,cate unul pentru fiecare activitate majora: grupul de orientare-compus din Bogdan,Jone,Priya,Andre,responsabili cu logistica,cum sa se ocupe de ruta si sa estimeze timpurile de sosire in diferite puncte ale calatoriei.

Grupul celor care se ocupau cu pregatirea hranei,alcatuit din: Florin,Bruna si Ionut mare,fiind responsabili cu pregatirea unor mese variate,de la micul-dejun la pranz una din ele trebuind neeaparat sa fie calda.In sfarsit,grupul responsabililor cu echipamentul,alcatuit din: Stefan,Ionut mic,Daniel si Luca,responsabili in special de materialele grupului si de echipamentul individual al participantilor.

Asadar,seara totul era gata pentru aventura celor doua zile ce aveau sa urmeze,conform calculelor ar fii trebuit sa parcurgem 16 km in prima zi,iar in cea de a doua 32 de km doar in canoe,o provocare nu atat de mica pentru noi incepatorii.

In dimineata urmatoare am strans echipamentul pregatit zilele trecute si am pornit cu camioanele in punctul din care plecam cu canoele.Inainte de a incerca aceste canoe,am jucat ceva jocuri si am facut exercitii de grup cu vaslele canoelor.De asemenea,am intrat in apa cu multe plangeri pentru ca apa era mult prea rece in opinia unora dintre noi.Cu aceasta ocazie am testat si vestele de salvare,a fost ca un ritual de initiere a canoelor.

Apoi,am savurat primul pranz al expeditiei,sandwich-uri delicioase au fost pregatite in ploaia marunta.Testul final a fost sa incercam canoele.In vederea dificultatii frustrante a unora dintre noi,pentru a carmi canoele in directia corecta,ghidul nostru a decis sa lege impreuna patru canoe,doua cate doua.

Dupa ce s-a dat startul,au fost doua echipe in primul rand: echipa numita “Echipa legumelor”,formata din Stefan,Ionut mare,Daniel,Andrei si Luca,poreclita asa de acelasi Stefan,porecla datorandu-se lipsei pregatirii celorlalti membrii ai grupului,echipa compusa din: Bogdan,Priya,Florin,Ionut mic,Bruna si Jone,care a tratat lucrurile cu calmitate.In alta canoe erau Iulia si Didi,in timp ce Adam controla operatiunile.

Am sosit seara cu o mare diferenta de timp estimat,in favoarea noastra,asa ca am putut pregati linistiti cina si focul pentru noapte.Grupul responsabil cu echipamentul a fost implicat in construirea unui fel de cort pentru dormit,avand rezultate excelente.

In timp ce grupul responsabil cu gatitul a preparat paste pentru cina,cina noastra calda asa cum era prevazuta in planuri,dupa cina si inainte de a merge la culcare,a avut loc o reprezentatie muzicala vie,condusa de Didi si chitara ei cu copii la tobe conform traditiei.In dimineata urmatoare,am aflat ca focul ce trebuia mentinut toata noaptea,a continuat sa arda cu succes!

Apoi,ne-am asezat pentru a pregati materialele utile unei lungi zile pe apa cu canoele.Era deja foarte cald,chiar si in orele diminetii,cea mai mare amenintare a aparut la scurt timp dupa punctul de oprire pentru pranz.O micuta cascada ce ar fii putut rasturna canoele cu usurinta,totul parea in regula, pana ce o unda de apa a umplut o canoe,canoea incepand sa se clatine catre interior,luand foarte multa apa si rostogolindu-se complet rasturnand toti copii in apa.

“Echipa legumelor”, reusind sa intreaca toate asteptarile si sa treaca peste obstacol faa probleme.Din nefericire,echipamentul care a cazut in apa,avea in el mancarea pentru pranz.Ca rezultat,multa mancare nemaiputand fi folosita,in special painea complet imbibata in apa de rau.Nici o problema,oricum copii avand o admirabila abilitate de adaptare,am reusit sa pregatim un pranz suficient de satisfacator,cu lingurite pline de Finetti si dulceata,felii de branza,rosii si castravete.Dupa pranz si dupa o scurta pauza am decis sa plecam,stiind ca nu am ratat atat de mult timp pana la final,fiind inca o data in avantaj.

Ultima asperitate a fost in apropierea unei uzine de energie unde a trebuit sa tragem canoele pe uscat,printr-un lan de porumb.Apoi,am fost directionati catre ultimul punct de intalnire cu cele doua camioane ce trebuiau sa ne duca inapoi la Sovata.Am trecut ultimul punct cu canoele dezlegate,calatorind independent.

Ne-am intors la baza tarziu dupa-amiaza,acolo am efectuat ultimul pas din aceasta aventura,acela de a curata si a pune in ordine echipamentul,cu o bine meritata oboseala,am mers apoi catre ultima noastra masa in tabara,mergand la culcare devreme.

Ultima zi,a inceput cu o evaluare a excursiei cu canoele.Am fost impartiti in aceleasi echipe pe care le-am avut de-a lungul excursiei.Apoi am invatat cum sa facem trei jocuride grup,in care am aplicat aceeasi metoda invatata in acele zile; am planuit,am executat ceea ce am planuit si in final am evaluat experienta,luand in considerare lucrurile negative cat si cele pozitive inainte de a concluziona cu pranzul.In general aventura fiind foarte satisfacatoare pentru toti copii,s-au distrat si au participat cu entuziasm.Au facut fata la dificultatile,problemele si provocarile activitatii fara a-si evita responsabilitatile,reusind sa faca per total o echipa optimista in ciuda diferitelor tipuri de personalitati implicate.

Au fost cateva momente de tensiune si neintelegere intre ei,dar acesta a fost un semn bun,un semn care ne-a tinut impreuna dorind sa rezolvam activitatile in cea mai buna cale posibila.

De asemenea,voluntarii s-au distrat grozav,chiar daca am avut o nedumerire cu privire la program si activitati.Am aflat ca aceasta experienta a servit la cimentarea relatiei cu tinerii adulti AMURTEL intr-o buna si dinamica echipa.Copii,fara dubii ne-au invatat ceva,aceasta experienta ne-a facut sa aducem acasa,in general idei grozave pe care sa le integram in activitatile noastre de voluntariat,metoda conducerii activitatilor in aer liber(planuirea,executarea si evaluarea).Noi,de asemenea credem ca rolul nostru a fost balansat,am lasat spatiu pentru entuziasmul si creativitatea copiilor oferind ajutorul nostru imediat ce a fost nevoie.

Pe scurt,a fost o experienta pozitiva pe care AMURTEL ar trebui sa o repete,din punctul nostru de vedere in anii urmatori!Nu te opresti nicodata din a invata lucruri noi!

Articol scris de Luca Bini

Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on Google+